Viitorul comerțului tradițional: “Există succes și în criză!”

Viitorul comerțului tradițional: “Există succes și în criză!”

Interviu cu Dor-Bujor Padureanu, fondator si director general Magister Software, aparut in revista Piata nr. 89, septembrie 2012

Absolvent al Universitatii Politehnice din Bucuresti, Dor Bujor Padureanu a creat, in 1998, prima versiune a programului informatic SmartCash. Succesul de care s-a bucurat SmartCash multumta simplitatii in utilizare si a conceptului sau inovator, dezvoltat special pentru retailul mic si mijlociu, l-a determinat sa infiinteze, in 2002, compania Magister Software, pe care o conduce si in prezent. Astazi este Arhitectul Software al solutiei SmartCash RMS si, in aceasta calitate, traseaza liniile de dezvoltare a platformei pe termen scurt si mediu.
La 10 ani de la infiintare, compania Magister Software este unul din pionerii in domeniu si lider pe piata solutiilor la cheie pentru retail din Romania. Platforma software SmartCash RMS, in continua perfectionare si dezvoltare, este implementata in mii de magazine si numara in prezent o comunitate de peste 25.000 de utilizatori, fiind cea mai populara platforma software pentru retail din Romania.

Prin natura activitatii pe care o desfasurati, sunteti in permanenta conectat la situatia comertului traditional din Romania. Cum ati descrie starea actuala a retailului?

Dupa parerea mea, comertul traditional de proximitate este in revenire. Daca in anii trecuti asistam la o extindere ferventa a hypermarket-urilor, caracterizate de suprafete foarte mari de desfacere, acum constatam aceeasi tendinta in ceea ce priveste lanturile cu magazine de proximitate, care mizeaza pe fidelizarea clientilor din zona oferind preturi similare celor din hypermarketuri la produsele de uz curent, deopotriva alimentare si nealimentare.
In acelasi timp, producatorii autohtoni isi deschid propriile lanturi de magazine avand drept caracteristica suprafata redusa de desfacere, si o larga raspandire la nivel national. Aceasta tendinta marcheaza dorinta acestora de a elimina intermediarii din lantul de distribuţie, cu un incontestabil avantaj in privinta cash-flow-ului.
Pe de alta parte, producatorii autohtoni incearca sa elimine pe cat posibil verigile intermediare din lantul de distributie, in favoarea unei relatii directe cu comerciantii mici atat pentru a simplifica circulatia marfii si fluxul de numerar, cat mai ales pentru a intretine o relatie mai apropiata si a fideliza clientii-comercianti. Iar aceasta este cu siguranta o tendinta care se va mentine si chiar accentua in anii urmatori.

Intr-adevar, aceasta situatie este evidenta in marile orase. Ce se intampla insa in orasele mai mici si in mediul rural?

Se resimte, deopotriva, o mare deschidere a comerciantilor din mediul rural: peste 60% din participantii la evenimentele organizate de revista dvs., la care am fost nelipsiti in ultimii doi ani, sunt reprezentate de mici retaileriInterviu revista Piata cu magazine satesti. Interesant este insa nu numai faptul ca a crescut semnificativ numarul retailerilor din mediul rural, ci mai ales ca acestia au invatat sa se adapteze la posibilitatile reduse ale consumatorilor din zona si chiar sa-si fidelizeze clientela atat prin oferta de produse, cat si printr-o serie de servicii. De pilda, este binecunoscuta deja cutuma vanzarii pe datorie, cutuma dictata, desigur, preponderent de situatia de criza, resimtita din plin in zonele defavorizate din punct de vedere comercial. Mai nou, incepe sa se practice vanzarea marfurilor de baza, indeosebi de alimente, la schimb cu altele din productia proprie a cumparatorilor locali: cereale, legume etc.

Vorbeati despre criza. Ce schimbari a produs declinul economic in comertul traditional romanesc, per ansamblu, si care considerati ca sunt resorturile pentru a depasi situatia?

De fapt, criza nu este decat noua realitate. Trebuie sa ne obisnuim sa privim lucrurile dintr-o perspectiva noua. Dincolo de situatiile dramatice, criza a avut si urmari pozitive, pe termen lung. Bunaoara, pana nu demult, era o mare efervescenta in deschiderea de magazine, dar nu toti comerciantii erau pregatiti sa-si asume disciplina pe care o impune conducerea unei afaceri in retail. De pilda, acum toti antreprenorii din retail au un plan de afaceri, ceea ce asigura negresit un business mai stabil si, per ansamblu, climatul de retail se insanatoseste. Paradoxal, criza a determinat un reviriment in ceea ce priveste disciplina financiară, gratie unui control mai riguros intre furnizori si comercianti.
Totodata, multi antreprenori au gasit solutii inovatoare de a iesi din criza. De exemplu, s-a dezvoltat deja comertul in sistem barter pentru rezolvarea problemelor cu arieratele: tot mai multi producatori de produse finite isi platesc furnizorii de materie prima in marfa pentru a scurta circuitul de numerar si a-si securiza resursele necesare pentru o activitate fluenta. Dincolo de contextul crizei, aceasta masura le permite producatorilor autohtoni sa-si asigure o oarecare independenta financiară in raport cu marile lanturi multinationale de retail, care impun adesea preturi de raft si conditii de plata problematice pentru un mediu de comert si asa fragil.

Dar marii retaileri sustin cumva comertul traditional?

Desigur, exista si astfel de parteneriate fructuoase. De pilda, in ultimii ani au luat avant si continua sa se dezvolte programele de franciza lansate de unii mari retaileri pentru incurajarea comerciantilor autohtoni, cum este franciza “La Doi Pasi” apartinand Metro Cash & Carry. Fiind co-parteneri in evenimentele organizate de revista Piata in marile orase din tara in ultimii doi ani, am avut prilejul sa constatam extinderea retelei de magazine “La Doi Pasi” in toata tara si ne-am bucurat sa vedem ca multe din aceste magazine utilizeaza solutiile noastre software, SmartCash RMS.
Este imbucurator faptul ca, in acest nou program de franciza, li se acorda comerciantilor libertatea de a-si extinde si prezenta la raft oferta asa cum doresc, fara restrictii, semn ca asistam la o maturizare a comertului modern, capabil, iata, sa sustina comertul traditional prin proiecte prietenoase, accesibile micilor retaileri. Sunt sigur ca politica aceasta se va dovedi eficienta si pe termen lung.

Ce rol joaca tehnologia software in ecuatia retailului modern?

Tehnologia touch-screen este deja aproape omniprezenta. Daca in 2003, cand Magister lansa primul sistem POS cu touchscreen pentru retail din Romania, un astfel de echipament costa cateva mii de dolari, acum preturile sunt mult mai accesibile. Acest lucru a favorizat adoptarea in masa a acestor echipamente pana la punctul in care terminalele POS cu touchscreen reprezinta acum 70% din echipamentele de vanzare livrate de compania noastra si cu siguranta vor ramane interfata preponderenta de vanzare si in anii urmatori.

Totodata, retailerii devin tot mai constienti de nevoia de a-si extinde oferta cu servicii suplimentare pentru a-si fideliza clientii. De pilda, acum tot mai multi comercianti mici, cu magazine de proximitate, ofera cumparatorilor posibilitatea de a-si achita facturile de utilitati sau de a achizitiona servicii pre-pay direct in magazin, la casa de marcat. Un astfel de sistem, lansat in premiera in Romania de compania noastra, in cooperare cu PayZone, permite efectuarea tuturor acestor tranzactii direct de la terminalul POS, fara a mai necesita niciun echipament suplimentar. Astfel, comerciantii se transforma, pe plan local, intr-un one-stop shop – o tendinta mondiala, de altfel.

Toti ne dorim un retail mai performant si nu doar din perspectiva tehnologica, ci si a resurselor umane. Ce masuri considerati ca se impun pentru a atinge acest deziderat?

Piata fortei de munca in retail este tot mai exigenta: retailerii isi aleg angajatii cu mai multa atentie, au crescut pretentiile la angajare si se apreciaza mult studiile de specialitate, chiar si in retailul autohton. Ca in multe alte domenii, totul pleaca de la educatie, in care trebuie negresit sa investim. Este un obiectiv pe care il sustinem si la care dorim sa contribuim si noi: in acest sens, sustinem programe de formare profesionala inca din liceu si ma refer la o pregatire specifica pentru retailul modern, aplicata pe noile tehnologii si echipamente – foarte utila la angajare. De pilda, in anul scolar 2012-2013 vom demara un astfel de proiect-pilot in liceele economice. E timpul ca firmele implicate in comertul cu amanuntul sa se implice si sa sustina proactiv formarea viitorilor angajati din domeniu, pentru a crea premisele unui viitor agreabil si profitabil.

Care sunt perspectivele pentru comertul traditional, in Romania?

Totul depinde de noi toti, cei care lucram in retail sau cu si pentru retaileri. Atata timp cat suntem pregatiti pentru schimbare si cautam sa facem mai mult si mai bine cu aceleasi resurse, cat nu pregetam niciun efort pentru a oferi consumatorului final toate motivele sa ne prefere, viitorul va fi tot mai aproape de cel pe care ni-l dorim. Exista succes si (mai ales) in perioade de criza!

false

false

false

false

false